Strategia privind Schimbările Demografice

Federaţia Naţională „OMENIA” a C.A.R.P.-urilor din România, membră a Platformei AGE Europe, supune atenţiei publice Strategia privind Schimbările Demografice, document de politică publică realizat în cadrul Platformei, cu scopul de a:

• mobiliza actorii locali şi regionali în dezvoltarea unor medii care să susţină îmbătrânirea activă şi sănătoasă, creșterea oportunităţilor pentru o viaţă independentă a persoanelor vârstnice, promovarea o societate incluzivă pentru toate vârstele.
Strategia va fi lansată pe 7 Decembrie 2015, în cadrul unui eveniment găzduit de către Comitetul Regiunilor, cu sprijinul Comisiei Europene.

“Strategia UE privind Schimbările Demografice – Includerea potențialului populației vârstnice a Europei”

Declarația finală a Adunării Generale AGE

În contextul schimbărilor politice majore petrecute în anul 2014, Uniunea Europeană, împreună cu Statele Membre, au o oportunitate istorică de a profita de potențialul segmentului populației în vârstă, cu scopul îmbunătățirii creșterii ecomonice, sprijinirii justiției și coeziunii sociale și consolidarea drepturilor tuturor generațiilor. Cele două provocări majore la care trebuie să le facă față Europa sunt schimbările demografice și cele climatice. Acestea sunt, de asemenea, și două domenii de vaste oportunități de creștere economică, inovație și justiție socială ce pot fi dezvoltate în deceniul care urmează.

Membrii Platformei Age Europe întruniți în cadrul Adunării Generale 2014, cer Comisiei Europene, Consiliului Europei și, individual Statele Membre, să adopte o Strategie a UE privind Schimbările Demografice, pe baza articolului 25 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, pentru asigurarea drepturilor persoanelor vârstnice.

Strategia UE privind Schimbările Demografice de a include populația în vârstă și de a gestiona provocările socio-economice.

O Strategie a Uniunii Europene privind Schimbările Demografice este necesară pentru a întări respectul față de drepturile fundamentale ale persoanelor în vârstă.

În ciuda progreselor înregistrate în ultimul deceniu, discriminarea pe criteriu de vârstă rămâne o problema în unele State Membre, iar îmbătrânirea accelerată creează serioase probleme pentru oamenii în vârstă și conduce la injustiție. În timp ce Uniunea Europeană a adoptat strategii cuprinzătoare pentru a aborda discriminarea în alte domenii, de exemplu prin Strategia Europeană pentru Persoanele cu Dizabilități și Cadrul UE privind persoanele de etnie romă, politicile care promovează egalitatea pe criteriul vârstă rămân fragmentate, conducând la diferite deficiențe, inclusiv discriminarea în funcție de vârstă, în toate domeniile vieții persoanelor vârstnice, inclusiv pe piața muncii. De aceea, este nevoie de o abordare cuprinzătoare și coordonată privind drepturile fundamentale ale persoanelor vârstnice care să asigure coerența politicilor și sinergii intre initiațivele luate la diferite niveluri.

Dintr-o perspectivă socio-economică, accelerarea fenomenului de îmbătrânire a populației va crește în continuare nevoia stringentă de a îmbunătăți egalitatea de vârste și de a satisface nevoile specifice ale generațiilor actuale și viitoare de persoane în vârstă. Acest lucru presupune ca factorii de decizie și toate părțile implicate relevante să își asume responsabilitatea colectivă, în proiectarea de noi moduri de organizare a societăților noastre pentru a asigura un viitor mai bun și mai sustenabil pentru întreaga populație și toate grupurile de vârste, în toate domeniile vieții, pentru a face față crizei economice și sociale în desfășurare. Cooperarea și solidaritatea între generații este esențială, în acest sens, pentru a asigura că fiecare beneficiază, în mod egal, de progresul economic și social.

Revizuirea, la jumătatea perioadei de implementare, a Strategiei Europa 2020, oferă oportunitatea de a întări sinergiile dintre obiectivele economice și cele sociale, astfel încât nevoile populațiilor noastre în îmbătrânire să fie satisfacute în mod durabil și echitabil, pentru toate generațiile, și să asigure egalitatea de șanse între bărbați și femei.

Obiective generale pentru o strategie a UE privind Schimbările Demografice

Având în vedere o abordare bazată pe drepturi, Strategia privind Schimbările Demografice va contribui, în special, la:

Abordarea invizibilității drepturilor persoanelor vârstnice în procesele de decizie politica la nivel național și al UE și să contribuie la o discuție transversală despre ceea ce ar trebui să facă UE pentru a promova și proteja drepturile persoanelor vârstnice, și la îmbunătățirea realităților sociale și condițiilor economice ale acestora.

Includerea și facilitarea accesului persoanelor în vârstă de a participa în societate ca deținători de drepturi, cetățeni și consumatori, de a îmbătrâni într-o mai bună stare de sănătate fizică și mentală, de a lucra pentru o perioadă mai lungă cu mai multe facilități de formare și condiții de muncă adaptate lor, de a trăi în mod independent la domiciliu și de a se bucura de viață, demnitate și o calitate bună a vieții la bătrânețe – acest lucru ar trebui să ajute la rândul său la scăderea presiunii dependenței vârstnicilor asupra bugetelor publice;

Transformarea într-un vector de creștere economică, în special prin ajutarea Statelor Membre, autorităților publice ale acestora, lumii academice și din domeniul cercetării, precum și industriei, pentru a-și adapta produsele și serviciile lor la nevoile unei populații aflate într-un ritm rapid de îmbătranire; De exemplu, prin crearea de medii prietenoase tuturor vârstelor, promovarea soluțiilor inovative, care să genereze creștere de durată, echitabilă pentru toate generațiile.

Construirea de sinergii și coordonarea între politicile UE și cele internaționale privind îmbătrânirea, prin includerea drepturilor persoanelor în vârstă în toate politicile relevante ale UE și în conformitate cu pachetul de bază non-discriminare a Agendei Sociale a UE, Strategia Europa 2020, Strategia Europeană pentru Persoanele cu Dizabilități 2010-2020 și Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, în ce privește persoanele vârstnice.

Creșterea solidarității între generații, prin mobilizarea unei coaliții largi de părți interesate, la nivel local, național și european, axată pe identificarea unor noi posibilități de noi soluții politice pornind de la o perspectivă a cursului vieții și o abordare „croită” pentru toți, de care vor beneficia tineri și bătrâni, sănătosi și vulnerabili.

Care sunt politicile prioritare de care avem nevoie pentru a sprijini o Strategie a UE privind Schimbările Demografice?

I. Angajarea persoanelor în vârstă pentru revigorarea economică
– Realizarea, în timp, a unei creșteri economice sănătoase va fi o condiție absolută pentru implementarea cu succes a unei astfel de Strategii, precum și multe altele. Aceasta ar putea permite crearea mai multor locuri de muncă pentru toate vârstele, garantarea unui nivel adecvat de pensii și va ajuta la sporirea autonomiei persoanelor în vârstă.
– Din această perspectivă, este esențial, ca dincolo de strategiile de creștere obișnuite urmărite de Uniunea Europeană să se recunoască potențialul economic și social al persoanelor în vârstă; O astfel de recunoastere vizibilă ar stimula, pe de o parte, crearea de locuri de muncă care necesită competențe sociale și relaționale, precum și know-how tehnic și, pe de altă parte, un val de inovație în multe segmente ale pieței, cum ar fi monitorizarea sau asistența pentru deplasare.

II. Îmbunătățirea protecției drepturilor fundamentale ale persoanelor în vârstă
– Îmbunătățirea responsabilizării Uniunii de a duce la îndeplinire drepturile tuturor cetățenilor săi, inclusiv ale persoanelor în vârstă, prin programe relevante, politici și legislație, în plus față de scoaterea în evidență a prevederilor Tratatelor UE privind non-discriminarea;
– Susținerea adoptării unei strategii cuprinzătoare a UE cu privire la drepturile fundamentale, care să acopere toate articolele din Carta Drepturilor Fundamentale, adunând împreună toți actorii, inclusiv întărirea colaborării între serviciile societății civile, și inter-instituționale, cu scopul implementării potrivite a articolului 25 (drepturile persoanelor în vârstă) din Carta Drepturilor Fundamentale;
– Contribuirea la adoptarea mult-așteptatului proiect de Directivă privind dreptul la tratament egal, ce ar oferi Uniunii Europene instrumente relevante pentru a lupta împotriva discriminării, în toate domeniile vieții cetățenilor săi;
– Creșterea coerenței, în modul în care Uniunea respectă drepturile omului în propriile acțiuni, ale Statelor Membre și în politicile UE față de țările terțe; încurajarea Statelor Membre să monitorizeze discriminarea pe criteriu de vârstă, în special discriminarea ascunsă;
– Promovarea cetățeniei active, în rândul tuturor categoriilor de vârstă atunci când se promovează pe scara largă dialogul civic – prin oferirea unei voci persoanelor vârstnice, în special celor mai vulnerabili;

III. Sprijinirea mediilor în care se realizează prietenia între generații, prin noi investiții și inovație la nivel național, regional și local:
– lansarea unui Pact, privind schimbările demografice, prin atragerea autorităților regionale și locale, împreună cu toate celelalte părți relevante interesate, și asigurarea adecvată de fonduri, cu sprijinul UE;
– promovarea prieteniei între generații, ca cel mai important sprijin pentru o îmbătrânire activă și sănătoasă, prin toate procesele și inițiativele relevante, naționale și ale UE, și mobilizarea actorilor de la toate nivelurile, în vederea adaptării condițiilor vieții de zi cu zi la nevoile populației europene în curs de îmbătrânire;
– includerea, pentru următoarea perioadă de planificare financiară (după 2020), în cadrul Fondurilor structurale, a unui obiectiv privind sprijinirea adaptării mediilor de lucru la nevoile populației noastre în îmbătrânire, în vederea realizării unei Uniuni Europene bazată pe un mediu prietenos între persoanele de vârste diferite;
– promovarea de acțiuni locale destinate dezvoltării unei imagini pozitive a fenomenului îmbătrânirii, în rândul furnizorilor de servicii, angajatorilor, precum și factorilor locali de decizie.

IV. Reorientarea Strategiei Europa 2020 și a ciclului economic al Semestrului European pentru a gestiona schimbările demografice:
– asigurarea că bugetele naționale și politica fiscală sunt în conformitate cu clauza socială, prevăzută în Art. 9, TFUE (Tratatul Financiar al UE) și cerințele sale, pentru a garanta o protecție socială adecvată și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale;
– reechilibrarea priorităților economice cu dimensiunea socială, în implementarea reformelor naționale, prin integrarea obiectivelor sociale din Europa 2020 în procesul Semestrului European;
– continuarea reformelor sistemelor de protecție socială, pentru a asigura că venitul minim al persoanelor în vârstă este suficient pentru a le permite un trai în demnitate, și că accesul lor la serviciile sociale este universal;
– crearea unor condiții de muncă prielnice pentru toate vârstele, și care să valorifice experiența și abilitățile practice ale lucrătorilor mai în vârstă;
– asigurarea că reformele piețelor forței de muncă, efectuate prin intermediul Semestrului European, protejează lucrătorii mai în vârstă împotriva discriminării, pe criteriu de vârstă, la locul de muncă, prin salarii mici, exploatare economică, contracte de muncă precare sau condiții de muncă neprietenoase;
– furnizarea de servicii de îngrijire adecvate, care să ajute la reconcilierea vieții de familie și a celei petrecute la muncă;
– monitorizarea, în cadrul Strategiei Europa 2020 și a Semestrului European, a progreselor înregistrate de către Statele Membre, în asigurarea îndeplinirii obiectivelor sociale ale UE;
– integrarea conceptului de egalitate între sexe, indiferent de vârstă, în toate politicile, cu scopul de a diminua și a preveni lacunele de egalitate între sexe, persistente de-a lungul vieții, și anume, de salarizare, de carieră și nivel al pensiilor diferit între femei și bărbați.

V. Îmbunătățirea accesibilității și promovarea design-ului pentru toți:
– elaborarea unei propuneri legislative pentru un Act european privind accesibilitatea;
– sprijinirea design-ului pentru toți și a standardizarii, ca mijloace concrete de implementare a accesibilitatii și de a sprijini serviciile și produsele destinate persoanelor mai în vârstă;
– stimularea sprijinului pentru economia de argint, pentru a satisface nevoile determinate de cresterea rapida a numărului de persoane în vârstă din UE, simultan cu stimularea angajarii fortei de muncă și a economiei;
– facilitarea introducerii produselor standardizate, în proiectele de cercetare în domeniul industriei de tehnica de calcul (ITC), precum și transferul rezultatelor cercetării în standardizare, pentru a promova soluții ITC inovative, usor de utilizat si interoperabile, care sa sprijine îmbătrânirea activă și sănătoasă și viața independentă;
– promovarea accesului la formare profesională și activități de învățare pe tot parcursul vieții, pentru persoanele de toate vârstele.

VI. Asigurarea accesului la sănătate de calitate și la îngrijire pe termen lung, pentru a trăi în demnitate:
– încurajarea Statelor Membre să mențină principiul asumării riscului de dependență la nivelul întregii comunități, prin protecție socială obligatorie;
– consolidarea bunăstării individuale și a calității vieții la bătrânețe, printr-un acces universal la serviciile esențiale; de exemplu, ar trebui introduse standarde de calitate pentru serviciile de sănătate și cele de îngrijire pe termen lung, la care să adere și autoritățile publice;
– asigurarea că instrumentele privind drepturile omului sunt aplicate în practică, în întreaga gamă de servicii de îngrijire existente, cum ar fi in instituțiile, în serviciile de îngrijire la domiciliu, precum și în alte tipuri de servicii de îngrijire pentru persoanele în vârstă;
– promovarea Cartei Europene a drepturilor și responsabilităților persoanelor în vârstă care au nevoie de îngrijire și asistență pe termen lung;
– sprijinirea unei oferte cuprinzătoare de servicii de îngrijire, mergând de la prevenirea sistematică până la dezvoltarea unui mediu prietenos pentru vârstnici;
– creșterea investițiilor publice eficiente, în serviciile de îngrijire pentru persoanele în vârstă dependente și luarea în considerare a rolului lor pozitiv în sprijinirea ocupării forței de muncă (așa cum sunt prevederile privind îngrijirea copiilor) și nu doar ca un cost pentru bugetul public.