O nouă primăvară!

       Suntem deja în primul trimestru al anului 2021. Un nou an, un nou început, acum în prag de primăvară, când natura revine la viață, când noi, oamenii, lepădăm straiele iernii ce trecu. Dar, mi se pare, povara a fi mai grea ca altădată, de parcă toate iernile cu restanțe au tăbărât pe noi și ne-au doborât, deși nici nu prea a nins și nici nu ne-am cutremurat de frig. Alta a fost povara și încă mai este. Cea a unei tragedii colective, mondiale, dar și individuale totodată care ne-a afectat pe toți.

       Noi suntem datori să sperăm la o stare a lucrurilor mai bună și, poate, într-un an mai bun și mai plin de speranță, o întoarcere la normalitate și la o așezare firească a lucrurilor, departe de spaimele, veștile cutremurătoare, nesiguranța și neliniștea create de acest virus.  

       Prin anii 1940 ai secolului trecut, în plin conflict mondial iscat de nebunia și lăcomia mai marilor lumii, omenirea trecea prin trăiri și deznădejdi asemănătoare, în care nu se întrezărea niciun viitor. Iată ce spunea atunci și cât de actuale sunt și acum vorbele marelui actor Charles Chaplin:“Gândim prea mult, simțim prea puțin. (…) Avem nevoie de umanitate, de bunătate și blândețe. Fără aceste calități, viața ar fi violentă și totul ar fi pierdut(…) Să ne unim toți, să luptăm pentru o lume nouă. O lume decentă […]