„Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor – farmecul discret al rezistenţei civile de peste 60 de ani”


Centrul de Management şi Advocacy al Federaţiei Naţionale „OMENIA” a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România a lansat prima strategie de advocacy pentru vârsta a treia în cadrul Conferinţei Finale a proiectului „Vârsta a treia – prioritate pe agenda publică”, organizată în perioada 14-15 aprilie 2016, la Rin Grand Hotel, de Asociaţia C.A.R.P. „Omenia” Bucureşti şi partenerii Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi Opportunity Associates Romania.

Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor membre ale Federaţiei Naţionale „OMENIA” a C.A.R.P.-urilor din România au validat prima strategie de advocacy pentru vârsta a treia. Documentul cadru al strategiei va consolida și va creşte gradul de participare a membrilor caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor la designul, implementarea și evaluarea politicilor privind problematica vârstnicului. Principalele direcţii strategice stabilite vizează:

  • dezvoltarea capacității organizaționale a Federației Naționale „Omenia” a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România și a organizațiilor C.A.R.P. membre pentru influențarea deciziilor de politică publică privind problematica serviciilor sociale pentru vârstnici, la toate nivelurile administrative;

  • susținerea accentuată a eforturilor Federației Naționale ”Omenia” a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România de a crește vizibilitatea și notorietatea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor, în rândurile cetățenilor, membrilor și factorilor de decizie;

  • creșterea eficacității acțiunilor Federației Naționale „Omenia” a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România de a influența cu succes deciziile de politică publică aferente problemelor aflate pe agenda organizației.

Necesitatea şi importanţa acestei strategii, precum şi crearea Centrului de Management şi Advocacy au fost susţinute, prin prezenţa la eveniment, şi de reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale: doamna Daniela Moroşanu, Secretar General Adjunct în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, domnul deputat Petru Movilă din cadrul Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, domnul Ion Purcărea, Director Dezvoltare Strategie şi Programe din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Acestora li s-au alăturat şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai mediului academic.

„Ministerul Muncii a aprobat anul trecut Strategia naţională privind promovarea îmbătrânirii active şi Strategia naţională privind incluziunea socială. În acest moment avem în elaborare planul de acţiune pentru Strategia privind îmbătrânirea activă. Foarte important este şi ceea ce Guvernul şi Ministerul Muncii şi-au propus tot în acest an, prin programul anual legislativ, şi anume elaborarea unei noi legi a persoanelor vârstnice. Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră, de rigurozitatea dumneavoastră pentru a ne duce la îndeplinire tot ceea ce ne-am propus. Alături de dumneavoastră avem toate şansele să ducem la îndeplinire obiectivele planificate. Proiectul „Vârsta a treia – prioritate pe agenda publică” a fost un proiect ambiţios şi aţi îndeplinit fiecare etapă cu sfinţenie. Vă felicit şi vă doresc în continuare succes şi să aveţi convingerea că Ministerul Muncii, prin reprezentanţii săi, este alături de dumneavoastră şi vă susţine în orice demers legal.” (Daniela Moroşanu, Secretar General Adjunct Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice)

„Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor se numără printre puţinele instituţii din România care au rezistat, în timp, atât de bine. Aceste organizaţii sunt furnizori de servicii, iar aceasta este o componentă de economie socială. Fac incluziune financiară, adică oferă servicii financiare celor pe care băncile şi instituţiile financiare tradiţionale, inclusiv instituţiile financiare nebancare, nu le oferă pentru că sunt consideraţi nebancabili. Pe de altă parte, furnizează servicii sociale, socio-medicale, medicale. Tradiţia mişcării caselor de ajutor reciproc se regăseşte în Europa în organizaţii cum sunt organizaţiile mutuale din Franţa, Belgia, Spania, Portugalia. Sunt parte din ceea ce în Europa se numeşte economie solidară şi socială. Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor au ceva ce altor organizaţii le lipseşte: o forţă economică, de reprezentare, şi pot fi un partener al autorităţilor publice. Împreună cu statul casele de ajutor reciproc ale pensionarilor ar putea realiza servicii pentru vârstnici. Ele fac ceea ce statul nu face în România, şi anume furnizează o reţea de ajutorare, de servicii, o reţea de siguranţă socială care nu există în România.” (Ancuţa Vameşu, Coordonator economie socială Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile)

„Pentru a schimba ceva trebuie să facem asta în România cu români. Peste 1% din persoanele vârstnice, în special din mediul rural, sunt singure, nu au acces la o reţea familială de suport, iar în viitor acestea vor deveni dependente de servicii organizate la nivel local. În acest sens, serviciile de îngrijirea la domiciliu sunt cel mai simplu de oferit la nivel local şi împlinesc cel mai bine nevoia existentă acolo. De asemenea, dacă acest lucru s-ar face, ar însemna şi economii pentru autorităţile publice de la nivel judeţean şi naţional. Bunele practici trebuie preluate de politicieni, de factorii de decizie şi implementate.” (Jozef Goebels – Preşedinte ADR Flandra – Belgia)

Strategia de advocacy şi Centrul de Management şi Advocacy reprezintă astfel poziţia caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor în raport politicilor publice actuale şi certitudinea unor acţiuni sigure şi consolidate de îmbunătăţire a calităţii vieţii vârstnicilor din România.

Descarcati comunicatul in format PDF